Din seria - Intamplari pe sosea in Bucuresti

Si acuma imi vine sa zambesc cand ma gandesc la intamplarea de azi.
Deviasem putin de la traseu ca sa ma opresc la o cafea. Stiam drumul spre Calea Victoriei, asa ca nu l-am mai activat pe "Gippy". Ajung in intersectie, circulatie... a la Bucuresti, nu sunt atenta la semnul de pe marginea drumului care oricum nu se vedea de autobuzul din dreapta mea si ma incadrez pe banda din stanga. Semnalizez si o iau, evident, spre stanga. In intersectie, domnul politist. Il vad, normal, dar imi vad de drum :)
Ajung langa el si imi face semn sa ... trag pe dreapta. Ups! Oare ce oi fi facand, ma intreb?
Domnul politist se prezinta iar apoi imi spune ca am virat spre stanga unde nu era voie. Imi cere actele si ma intreaba daca vreau sa platesc amenda pe loc sau in doua zile. Ii spun ca nu am suficienti bani la mine, asa ca... Incerc eu sa fiu draguta si... mai "dumb" asa si ii explic situatia:
"Stiti, circulatie, nu am vazut semnul, stiu ca am gresit, dar nu ati putea sa imi dati doar un avertisment?"
N-am cu cine, asa ca, astept cuminte in masina, desi eram putin iritata de faza, ca deh, a fost ca-n filmele cu prosti...
Stau ce stau si merg din nou la domnul politist. Il intreb daca nu se poate totusi, sa rezolvam cu un avertisment si incep sa explic iar:
"Credeti-ma ca nu am vazut semnul, stiu ca am gresit, dar nu faceam asta daca vedeam semnul. Va imaginati ca nu incalcam regula chiar cu dumneavoastra in intersectie."
Nu stiu cum, dar si-a schimbat brusc atitudinea si m-a intrebat daca e ok sa imi dea avertisment si 2 puncte pentru centura. Centura o purtasem, dar am zis, ok. Ma roaga sa astept la masina si apoi ma striga din nou.
Si acuma incepe partea haioasa.
Ma intreaba cu ce ma ocup si daca nu cumva ma incurca cele doua puncte. Pfua! De la amenda bla, bla, bla, la asta?! Ii zic ca e ok, el imi multumeste (!!!) si ma intorc la masina. La scurt timp vine el la mine si ma anunta, politicos, ca trebuie sa astept putin pentru ca va trece o coloana oficiala.
Toate bune, vine coloana, trece coloana, vine domnul politist cu avertismentul si isi cere scuze pentru ca a trebuit sa astept. OK... (serios??!!) Vreau sa ii dau de o cafea si el refuza vertiginos intrebandu-ma daca mai trec prin Bucuresti ca sa bem atunci o cafea. :))) Imi da avertismentul, dar nu uita sa isi noteze numarul de telefon pe spatele hartiei. Apoi ma directioneaza catre iesirea din Bucuresti, escortandu-ma chiar pana in Piata Victoriei.

End of story

Recomandare

500 Days Of Summer

Este un titlu care, la prima vedere, te trimite cu gandul la o vara fooooarte lunga. Dupa ce vezi trailer-ul filmului, iti schimbi probabil parerea, iar dupa ce vezi filmul, ai impresia ca cineva s-a inspirat din viata ta...!?
Trailer-ul este foarte dragut. Soundtrack-ul il ascult intr-una. Filmul nu este o poveste de dragoste... Cel putin asa zice domnul povestitor. Concluzia ramane la latitudinea privitorului.

China - Impressive places, culture and people

Beijing, Xi'an and ShangHai are the three cities I have seen. I never thought of China this way before seeing it. I knew about it's culture and about representative places and things, about religion and politics, but all the places I've seen are simply exquisite.
From The Temple of Heaven to The Great Wall or from the amazing Yu Garden to the incredible ShangHai by night, from the Forbiden City, Tiananmen Square to the Buddha Lama Temple, The Silk Carpets Factory and many more unforgetable places, China has an incredible amount of culture, traditions, philosophy and history!
Although I only saw these three cities I feel like I've learned a lot. Of course, there is always room for more :)
Definatly worth visiting!

Suntem tratati asa cum ne prezentam...

Imi aduc aminte, din ce in ce mai des, de o vorba pe care mi-o spunea mama mea inca din copilarie: „Asa cum iti respecti propria persoana, asa vei fi respectat si perceput si de ceilalti”. Abia in ultimii ani am reusit (si o spun fara rusine) sa inteleg exact ce a vrut sa spuna cu aceste cuvine. Fie ca ma refer la o problema la scara micro, fie ca e extrapolata la scara macro, esenta e aceeasi. Ca exemplificare in acest context, as vrea sa va spun o poveste.
Se intampla acum vreo 2 ani; doream sa particip la o conferinta Rotary International – a 3-a la care urma sa particip. Locul ales pentru desfasurare era L.A., asa ca eu aveam nevoie de viza. Mai fusesem odata in State, tot pentru conferinta R.I., dar ca reprezentat al districtului nostru Rotary 2241 la RYLA (Rotary Youth Leadership Award). Atunci nu am intampinat nici o problema (imi cer scuze lingvistilor, dar forma de „nicio” nu imi este pe plac...). Am primit viza pe cateva luni, cu toate ca ma interesau doar vreo 8 zile.
M-am prezentat, ca si data precedenta, cu toate acetele necesare si sinceritatea de care dau si acum dovada. Situatia era in felul urmator: eu tocmai demisionasem din functia de regizor de emisie de la televiziunea la care lucrasem si eram in curs de angajare la o noua firma. Aceasta situatie am prezentat-o si la Ambasada Americii la Bucuresti. Mare greseala! Am fost prea sincera cu doamna de la ghiseu, drept urmare, am primit un refuz. Nu conta ca aveam rezervarile facute pentru conferinta si invitatia de la Rotary International. Fata mea parea suficient de suspecta, incat nu am putut sa vin cu argumente intr-atat de puternice incat sa o conving ca eu nu doresc decat sa particip la conferinta Rotary International si nu am nici un fel de perspective sa raman ilegal in State. Faptul ca am fost sincera si am etalat situatia exact asa cum era, nu m-a ajutat decat la... obtinerea unui refuz de viza.
Care ar trebui sa fie concluzia trasa din acest episod? De ce mi s-a refuzat viza? Am mai fost o data acolo, nu m-am abatut de la reglementarile prevazute nici de legile lor si nici de ale noastre... Am poposit pe diverse meleaguri din Europa si America de Sud si nu m-am abatut niciodata de la restrictiile nici unei tari!
Inteleg temerile fiecarui sistem si inteleg ca sunt metode de precautie implementate in diverse situatii. Dar oameni buni! Daca tot exista acest control ca sistem de precautie, de ce nu se implementeaza pana la capat? De ce nu se verifica niste date mai concrete in ceea ce priveste o persoana anume? De ce doamna de la ghiseu decide daca eu am dreptul sa particip sau nu la o conferinta internationala? De ce acea doamna sau oricine e responsabil in luarea unei astfel de decizii nu verifica putin background-ul omului in cauza? De ce sunt eu (si muuuuuuuulttttttiiii altii ca mine) pusa in aceeasi oala cu cei care mint?
De ce nu dainuie spusele mamei mele in urechile majoritatii?????